Cerere în căsătorie la cenaclu

În seara asta(luni, gen) ultima ediţie a cenaclului Recitiri a adus cu ea o surpriză imensă. Genul de surpriză care se face o dată în viaţă.

Ediţia a început tîrziu, atmosfera fiind foarte destinsă. Poate din cauza asta am început tîrziu, glumele curgeau, geo le primea cu stoicism, una după alta. Dragoş a început citind un text de cîteva pagini de Mario Vargas Llosa din Scrisori către un tînăr romancier. Dezbaterea a fost scurtă, cum de altfel era şi normal, avînd în vedere specificul serii şi apoi a urmat Alin. A citit un basm în versuri, o creaţie care se pretează foarte bine atmosferei de la cenaclu. Pe scurt, basmul se încheia cu versul “Cristina…vrei să fii soţia mea?“. Adică, înţelegeţi, da? A fost prima cerere în căsătorie la cenaclu şi cea de-a doua la care am participat, prima fiind acum doi ani de undeva de pe dealurile Bistriţei, cu mulţi cai şi călăreţi şi lumînări. Răspunsul Cristinei a fost  afirmativ, felicitările împărţite, petrecere deci.

Note to self: Bogdan a surprins foarte bine efectul gestului lui Alin.

Share/Save