POESIA SI

Share/Save

Poezie: Burți

Mă rostogolesc în braţele tale

ca atunci cînd făt eram

şi mă rostogoleam

în pântecul unei fiare.

Ne-a atins un căscat plin,

o săgeată rătăcită din senin.

Înspăimîntați de timpul corect

pe care nu îl putem îmbrânci cu limbile rusești,

pe care nu îl putem opri fără baterii.

Eu și tu suntem doar două fiare,

gata să întindem un drum peste ape adînci,

drum potrivit pentru alte fiare care ne vor crește în burți.

Mă rostogolesc din brațele tale,

ies din obiectivul unui aparat alb-negru

alerg către un rubik care-și deschide burta să mă înghită.

Share/Save

Carte: Istoria Calviţiei Mele

Am găsit cartea Istoria calviţiei mele ca o carte-călătorie. O carte pe care nu o pot înţelege complet din recomandările altora, oricît de mult m-aş strădui. O carte pe care trebuie să o citesc cu urechile închise. Mi-a plăcut lirismul aparent al scrierii şi povestea, uşoară prin reţeta (wanna-be) literară contemporană. Puţină filozofie, puţin sex (personajul, un tînăr vienez, descoperă că are un penis foarte mic), puţină dramă (mama personajului este femeie nebună care s-a culcat cu toţi amanţii din Viena datorită faptului că s-a căsătorit cu un bărbat rece şi nepotrivit. Pentru a-şi scuza faţă de sine handicapul fizic, tînărul începe căutarea absolutului în viaţă, amor fou), puţină adrenalină (îşi ucide mama în timpul unei excursii la munte, împingând-o în prăpastie). Puţin de aici, puţin de acolo, romanul a ieşit. Curge repede, cartea fiind  potrivită pentru lecturile suburbane (a se citi: lecturi de metrou).

Mai fascinantă decît cartea în sine este povestea autorului. Un autor olandez distins de două ori cu premiul pentru cel mai bun debut în spaţiul literar neerlandez, după ce al doilea său roman l-a publicat sub un pseudonim, stîrnind astfel curiozitatea lumii literare din Ţările de Jos. Zvonurile spun că autorul, Arnon Grunberg, un autor care călătoreşte în diferite locuri ale lumii pentru a îşi găsi inspiraţia pentru romanele sale a ajuns şi în România, unde a lucrat timp de şase luni ca maseur la Băile Herculane. Dar astea sunt doar zvonuri literare:)

Share/Save

You overdid it doll

După ce am auzit melodia într-o dimineaţă la radio, mi-a pătruns viaţa în heavy rotation.
Videoclipul îmi aminteşte de Set the Fire to the Third Bar.

Share/Save

Prima amintire

Prima amintire pe care o am despre mama (aş putea foarte bine să scriu despre ultima amintire dar asta ar însemna să vă povestesc ce se întâmplă în fiecare seară la noi acasă şi ar ieşi un şir lung de poveşti) este de undeva din jurul vîrstei de 2, poate 3 ani. Îmi amintesc că erau seri în care mergeam cu părinţii mei la o asistentă medicală din cartier să îmi facă injecţii. Am fost un copil bolnăvicios, răceam uşor şi repede, aşa că erau seri în care taică-miu mă lua pe umeri şi mergeam cîteva străzi pînă la asistentă. Dacă mă uitam în jos de pe umerii tatălui meu, şi se întâmpla des, vedeam cum mama îl ţinea de mînă, sau el o ţinea pe ea. Imposibil să îmi separ prima amintire a mamei de cea a tatălui aşa cum în realitate e absolut imposibil să îi separ. Chiar dacă azi e ziua femeii, întotdeauna mi-am văzut părinţii ca un tot unitar, ca o poveste rotundă, jumătate construită de unul, jumătate construită de celălalt.

Share/Save

Poezie: Alte inimi

Chiar acum, în aceste momente

în care perechi de ochi curioşi

nivelează o foaie albă subţinută de vorbele mele.

Chiar acum, în aceste momente,

eu stau sub duşul altor cuvinte,

pentru alte poveşti, pentru alte zăpezi,

pentru alte încercări mundane

de a coborî cerul cu cîteva trepte mai aproape de noi.

Sufletul meu e ca o stîncă ascuţită

în vîrful căreia doar o pasăre mică se odihneşte de zbor.

La umbră căreia o căţea poate naşte alţi cîini.

Pe faţa căreia, în fiecare iarnă

se sfarîmă cîte o ţeastă adusă de pe culmi de avalanşe.

În curînd vom fi cuprinşi de o stare tributară nostalgiei

Mîinilor noastre le vor creşte aripi şi gheare

cu care ne vom risipi căderea,

cu care vom scormoni piepturi de umbre

în căutarea altor inimi.

Alte inimi,

stăpînite de gravitaţie şi de milă.

Alte inimi,

al căror duş îl dorim să ne răcorească.

În aceste momente,

în care perechi de ochi curioşi

caută la foile întinse în faţa lor

înţeleg că nici ochii nu mai sunt ce erau.

Share/Save

Donez cărţi #2

Pentru că prima dată a ieşit atît de frumos, am simţit o energie de bun augur în întâlnirile mele cu cei cărora le-am dat cărţile, m-am gîndit să repet gestul. Am găsit cîteva cărţi bune şi cîteva foarte bune de care sunt gata să mă despart, ne-am petrecut ultimele cuvinte şi am pus punct relaţiilor noastre. Aşadar, le ofer. Mecanismul este următorul: cine vrea o carte spune în comentariu ce carte vrea iar principiul de ordonare este primul venit primul servit. Vă invit să vă alegeţi din următoarele:

1. Silmarillion – J.R.R.Tolkien – Tolkien nu mai are nevoie de prezentări iar despre Silmarillion e bine să ştiţi că e pre-quel la LOTR şi că e o poveste superbă. O dau pentru că am şi versiunea în engleză.(Cristi)

2.Pescăruşul Jonathan Livingston – Richard Bach – Povestea este, alături de Micul Prinţ, cea mai citită parabolă modernă. Merită la maxim. O dau pentru că o am de două ori.(Monica)

3.Akhenaton, cel ce sălăşluieşte în lumină – Naghib Mahfuz – Deşi o poveste despre Egipt, abundă de simboluri creştine. O poveste frumoasă despre găsirea sensului în viaţă. Frumuseţea poveştii e motivul pentru care o dau. (Iulian)

4. Curs practic de încredere – Walter Anderson – O dau pentru că e o carte care a ajuns la mine pe aceeaşi linie, cadou.(Oana)

5.Divagaţii. Igitur. O lovitură de zaruri – Mallarme – Mai e nevoie de explicaţii? O dau pentru că o am de două ori. (Ana-Maria)

Aşadar, simţiţi-vă liberi să vă alegeţi.

Share/Save